Colesterolul este un paradox: cu totii avem nevoie de el, insa pentru unii oameni poate fi daunator. Colesterolul este o grasime existenta in natura, ce contribuie la unele functii vitale ale organismului, cum ar fi construirea de nervi noi, izolarea nervilor si sinteza de hormoni. Ficatul produce tot colesterolul de care are nevoie organismul in mod normal, insa, deoarece aceasta substanta lipidica se gaseste in toate produsele de origine animala, il ingeram ori de cate ori mancam carne si produse lactate. La persoanele predispuse genetic la acumulare de colesterol, o alimentatie bogata in grasimi saturate este principala cauza a nivelurilor ridicate de colesterol.
In circulatia sanguina, colesterolul se leaga de molecule proteice pentru a forma asa-numite li-poproteine de diverse tipuri. Lipoproteinele cu densitate crescuta (high-density lipoproteins, HDL) sunt microparticule dense, compacte, ce transporta colesterolul in exces la ficat, unde acesta este modificat si eliminat prin bila. Lipoproteinele cu densitate scazuta (low-density lipoproteins, LDL) sunt particule de dimensiuni mai mari si mai putin dense, ce au tendinta de a ramane in organism. Lipoproteinele cu densitate foarte scazuta (VLDL, very low density lipoproteins) sunt molecule ce transporta trigliceridele – compusi chimici ce stocheaza acizi grasi, o sursa esentiala de energie pentru organism.
Simptome colesterol
Un nivel ridicat de colesterol in sange nu este insotit de simptome evidente, insa poate reprezinta un factor de risc pentru alte tulburari ce au simptome specifice, precum ateroscleroza, angina pectorala, bolile de inima, hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral si alte suferinte circulatorii.
- mici tumori cutanate moi, de culoare galbuie, numite xantoame, pot indica o predispozitie genetica la tulburari de prelucrare normala a colesterolului si trigliceridelor din organism.
- obezitatea si diabetul pot fi asociate cu niveluri ridicate ale colesterolului.
- la barbati, impotenta poate fi provocata de afectarea arterelor prin excesul de colesterol din sange.
Chemati medicul daca
- detectati mici tumori moi, galbui, pe pielea dumneavoastra sau a copiilor dumneavoastra. Trebuie sa solicitati teste de depistare a predispozitiei la lori crescute ale colesterolului.
- aveti manifestari ale aterosclerozei: angina pectorala sau boli de inima, dureri in gambe, insuficienta renala, ameteli, dezechilibru la mers sau vorbire impleticita. Oricare dintre aceste tulburari poate fi asociata cu lori crescute ale colesterolului in sange si fiecare dintre ele necesita interventii medicale.
Cantitatea de colesterol din sangele dumneavoastra nu ar avea atata importanta daca nu ar exista asocierea cu bolile cardiosculare. Riscul de aparitie al acestor afectiuni este complex si depinde nu numai de cat colesterol, ci si de ce fel de colesterol aveti in sange in general: LDL – asa numitul “colesterol rau” – este asociat cu un risc crescut de deces prin cardiopatie ischemica; HDL -sau “colesterolul bun” – este asociat cu un risc scazut. Totusi, riscul de suferinte cardiosculare, generat de lorile crescute ale colesterolului LDL, riaza mult de la o persoana la alta.
In mod specific, colesterolul LDL este tipul ce infiltreaza peretii arterelor, initiind maladia inflamatoare cunoscuta sub numele de ateroscleroza; la randul lor, persoanele cu ateroscleroza sunt predispuse la boli de inima, accidente sculare cerebrale si alte tulburari cardiosculare.
Chiar si asa, majoritatea persoanelor cu lori ridicate ale colesterolului nu fac niciodata boli de inima, iar majoritatea victimelor atacuri lor de cord nu au lori anormal de ridicate ale colesterolului. Deoarece nimeni nu poate prezice cu certitudine care dintre persoanele cu colesterolul marit vor face boli de inima, pentru a afla in siguranta mentineti nivelul colesterolului sub control.
Cauze
Valorile crescute ale colesterolului reprezinta o caracteristica determinata in mare parte de factori genetici. Unele familii sunt protejate genetic and niveluri scazute ale colesterolului total sau niveluri crescute ale colesterolului HDL, indiferent de alimentatie sau stil de viata. Alte familii sufera de diverse tulburari ereditare ce accentueaza semnificativ riscul la lori ridicate ale colesterolului; cele mai frecvente boli din aceasta categorie sunt asociate si cu obezitatea si cu diabetul.
Persoanele cu o astfel de predispozitie genetica si care consuma alimente bogate in grasimi saturate, au mai mari sanse de a avea lori crescute ale colesterolului in sange. Un aspect pozitiv este ca persoanele ce fac un efort fizic viguros, precum alergatorii de cursa lunga, tind sa aiba niveluri crescute de colesterol HDL. Inainte de menopauza, femeile au tendinta de a avea lori mai ridicate ale colesterolului HDL decat barbatii de aceeasi varsta.
Deoarece unii cercetatori deduc de aici ca estrogenii pot creste nivelul colesterolului HDL (colesterolul “bun”) si al VLDL, scazand in acelasi limp nivelul LDL, medicii pot lua in considerare potentialele beneficii in aceasta directie, ale terapiei de substitutie hormonala pentru femeile dupa menopauza.
Procedee de tersare si diagnostic
O analiza de laborator, pentru a determina nivelul colesterolului din sange, face astazi parte din majoritatea controalelor medicale de rutina. La analiza sangelui dumneavoastra, veti primi in mod tipic trei rezultate, exprimate in miligrame pe decilitru: unul pentru colesterolul total sau seric, unul pentru colesterolul HDL si unul pentru trigliceride. Deseori mai fi inclusa si o loare a colesterolului LDL, precum si loarea raportului dintre colesterolul total si colesterolul HDL.
Prima grija este nivelul colesterolului total: un colesterol total sub 200 este considerat normal si sigur. Nivelurile intre 200 si 240 sunt considerate “la limita”, iar un nivel de 240 sau mai mare este cu siguranta ridicat. Colesterolul HDL trebuie sa fie peste 35 la barbati si peste 45 la femei. Cat priveste colesterolul LDL – tipul periculos – ideal ar fi ca nivelul dumneavoastra sa fie sub 130; lori intre 130 si 160 sunt la limita, iar peste 160 sunt ridicate. Nivelul trigliceridelor trebuie sa fie sub 200.
In sfarsit, in ceea ce priveste raportul dintre colesterolul total si colesterolul HDL, cu cat cifra este mai mica, cu atat mai bine. La barbati, lorile sunt 4,2-7,3 in medie; la femei, lorile medii sunt 3,9-5,7. in general, deci, orice loare sub 4 a raportului (ceea ce inseamna ca aveti mai mult HDL fata de colesterolul total) este buna.
Tratament
Sfaturile medicului dumneavoastra cu privire la reducerea colesterolului reprezinta in general ecoul recomandarilor nutritionislilor si ale majoritatii practicienilor medicinei alternative: adoptati o alimentatie saraca in grasimi si colesterol, slabiti, faceti gimnastica in mod regulat si, daca fumati, lasati-va.
Medicina conventionala
Pentru persoanele cu lori ale colesterolului seric aflate in partea superioara a interlului de normalitate si pentru cei cu lori “la limita” -aproximativ 40% dintre barbatii americani si un procent inca si mai mare dintre femeile americane – modificarile alimentatiei si ale stilului de viata pol reduce nivelurile colesterolului sau le pot mentine intre limitele dorite. Daca aveti un nivel al colesterolului aprope de sau peste 240, ajustarea dietei si a stilului de viata pot sa nu fie suficiente. in locul acestora, medicul dumneavoastra poate prescrie fie un de reducere naturala a colesterolului, bazat pe un supliment alimentar bogat in fibre, precum taratele sau psy-llium, sau un medicament hipocolesterolemiant de sinteza.
Dintre numeroasele medicamente hipocoles-tcrolemiante aflate la dispozitie, membrii familiei statinelor – lostatin, simstatin si prastatin -sunt printre cele mai larg prescrise. Ele actioneaza prin blocarea unei enzime pe care ficatul o foloseste pentru a sintetiza colesterol. Sunt bine tolerate de majoritatea pacientilor, insa sunt costisitoare si pot provoca uneori efecte secundare nedorite, precum inflamatia ficatului. Pentru unele persoane, o alternati este niacina (vitamina Bj), insa aceasta trebuie luata in doze mari pentru a fi eficienta. Este deseori prost tolerata si poate provoca efecte secundare de tipul lurilor de ro-seata a pielii si iritatie gastrica. Produsele cu eliberare lenta sau programata a niacinei pot reduce la minimum efectele secundare, insa trebuie luate intotdeauna sub supravegherea unui medic.
O procedura de curatare a sangelui, numita afereza LDL, poate ajuta persoanele cu tulburari severe, creditare ale colesterolului. Pe parcursul mai multor ore, sangele este scos din organism, curatat de colesterol LDL cu ajutorul unor substante chimice si apoi reintrodus in organism. Tratamentele, efectuate o data la 2-3 saptamani, pot reduce nivelul mediu al colesterolului LDL cu 50-80%, insa sunt costisitoare, atat ca timp cat si ca bani.
Medicina alternativa
Practicienii medicinei alternative ofera o gama de metode naturale pentru mentinerea sub control a nivelurilor colesterolului. Toate pot fi efectuate independent, multe in asociere cu tratamentul medicamentos. Lista de tratamente de mai jos ajula sa individualizati un program pentru uzul personal. Pentru siguranta, aduceti la cunostinta medicului dumneavoastra orice substante sau metode terapeutice alternative pe care le folositi, inainte de a le asocia cu medicamentele prescrise.
Medicina ayurvedica
Vindecatorii ayurvedici au folosit in mod traditional tamarindul de Malabar, cunoscut si sub numele de “bobite Brindall”, un fruct galbui ce provine din India, folosit intens in curry-uri, pentru tratamentul obezitatii. Unele studii sugereaza ca acest fruct poate contribui si la reducerea nivelurilor colesterolului total si ale trigliceridelor.
Medicina chineza
Practicienii medicinei chineze trateaza riate manifestari ale bolilor de inima, printre care si hipercolesterolemia, prin acupunctura si cu te chinezesti ca employs polygonum (Polygonum multifbrum). Deoarece tele chinezesti au efecte mai bune in asociere unele cu altele decat singure, este bine sa consultati un specialist in te chinezesti pentru a recomanda un tratament potrivit.
Fitoterapia
Un remediu foarte mediatizat pentru tratamentul lorilor crescute ale colesterolului este gugu-lipidul (Commiphora mukul), un extract din arborele rasinos mukul din sudul Indiei. Capacitatea gugulipidului de a controla nivelurile colesterolului si trigliceridelor a fost ata cu cea a unora dintre medicamentele de sinteza, pretin-zandu-se ca scade nivelurile colesterolului LDL si le creste pe cele ale colesterolului HDL, fara efecte secundare.
Printre alte plante, reputate a avea proprietati de diminuare a lorilor colesterolului, se numara lucerna (Medicago sati), sofranul de India (Curcuma longa), ginsengul asiatic (Panaxginseng) si schinduful (Trigonella foenum-graecum). De asemenea, puteti consulta un medic specializat in nutritionism pentru a sfatui in privinta beneficiilor letelor cu fitosteroli. Fitosterolii sunt compusi vegetali, cu o structura asemanatoare cu cea a colesterolului, ce blocheaza in mod eficient preluarea colesterolului in ficat.
Stil de viata
Datele aflate la dispozitie sugereaza ca, desi numai prin gimnastica nu se poate scadea nivelul colesterolului total, efortul fizic moderat, de mai multe ori pe saptamana, poate contribui la cresterea nivelurilor colesterolului HDL la multe persoane. Efortul fizic intens poate creste si mai mult nivelurile colesterolului HDL, insa se pare ca la un moment dat sportivii ating o faza de “platou HDL”.
Medicina psihomatica
Se considera ca stresul contribuie la cresterea lorilor colesterolului, asa incat tehnicile de relaxare ce combat stresul pot ajuta la scaderea acestora. Relaxarea progresi cu ajutorul vizualizarii ghidate este ce ce puteti incerca oriunde si oricand. Puteti de asemenea incerca terapia prin masaj, yoga ( mai sus), meditatia sau biofeedback-ul.
Alimentatie si dieta
Regulile dietetice de baza pentru scaderea colesterolului sunt simple: evitati grasimile saturate si colesterolul alimentar. Expertii recomanda o dieta in care nu mai mult de 30% dintre caloriile dumneavoastra zilnice sa provina din grasimi; unii spun 20%. Grasimile saturate de origine animala si cele provenite din uleiuri tropicale trebuie reduse la minimum, deci evitati sa mancati alimente foarte prajite si verificati cu atentie etichetele cu informatii nutritionale de pe alimentele preambalate. Mancati mai multe legume, fructe si cereale, care nu contin colesterol, nu contin aproape deloc grasime si sunt bogate in fibre.
Se considera ca usturoiul (Allium sativum) si ceapa (Allium cepa) scad colesterolul, insa nu se cunoaste cu exactitate cat ar trebui sa mancati pentru a obtine beneficii. Un lucru sigur este ca, cu cat mancati mai mult, preferabil in stare cruda, cu ata: efectele vor fi mai bune. Pentru alte sfaturi nutritionale utile, “Aliati-va cu alimentatia sanatoasa”, mai jos.
Prevenire
- Mentineti-va greutatea sub control
- Mancati intelept in fiecare zi – nu mai mult de 300 mg colesterol si cel mult 30% din calorii provenite din grasimi
- Faceti gimnastica de mai multe ori pe saptamana – intens daca puteti, dar si efortul fizic moderat este mai bun decat nimic.
- Daca fumati, lasati-va
- Urmariti-va evolutia. Testati periodic colesterolul sanguin la medicul dumneavoastra sau la un laborator onorabil. Testele pe care le puteti face acasa, la fel ca multe alte dispozitive medicale pentru marele public, sunt de obicei imprecise.
Aliati-va cu alimentatia sanatoasa
Persoanele cu predispozitie genetica la probleme ale colesterolului trebuie sa respecte recomandarile nutritionale ale medicului lor. Noi, ceilalti, ar trebui sa ne putem mentine nivelurile colesterolului sub control prin auto-impunerea scopului de a nu obtine din grasimi mai mult de 30% din caloriile zilnice. Daca cunoasteti bine alimentele, puteti deosebi prietenii de dusmani.
In primul rand, reduceti carnea rosie, in special organele, din cauza continutului lor ridicat de grasimi saturate si colesterol. Mancati carne de pasare in cantitati mici si evitati pielita; puiul are mai putine grasimi saturate decat carnea rosie, insa contine totusi cantitati importante de colesterol. Pestele, in general, contine mai putine grasimi si colesterol decat carnea rosie. Majoritatea crus-taceelor suni de asemenea sarace in grasimi si, chiar daca au un continut ridicat de colesterol, reprezinta o alegere mai buna decat carnea rosie si carnea de pasare, pentru majoritatea oamenilor. Oricand este posibil, reduceti produsele lactate integrale, maioneza, ciocolata, uleiurile tropicale si uleiurile sau grasimile hidrogenate sau partial hidrogenate precum margarina.
Pentru gatit, inlocuiti grasimile saturate solide la temperatura camerei, cum sunt untul si untura, cu grasimi mononesaturate lichide, precum uleiul de masline, canola sau in. Exista dale ce sugereaza ca, in cantitati moderate, grasimile mononesaturate – ce pot fi gasite in alimente precum nucile, semintele si avocado – pot chiar diminua colesterolul LDL. Evitati uleiurile tropicale cum sunt cel de palmier si cel de cocos; ele nu contin colesterol, insa sunt bogate in grasimi saturate. Consumul de struguri poate contribui la reducerea colesterolului sanguin, gratie compusilor fla-vonoizi din coaja. Cautati uleiul din seminte de strugure – presat din samburi dupa tescuirea boabelor – pentru gatit si sosuri de salate.
Limitati-va la trei oua pe saptamana: un galbenus de ou contine aproape intreaga cantitate de colesterol recomandata pentru o zi. Vitaminele, mineralele si alte substante nutritive cu proprietati de reducere a colesterolului includ vitaminele E, C si A (beta-caroten), L-carnitina, pantotenatul, cromul, calciul, cuprul si zincul. Pentru inviorarea meniurilor, incercati sa incorporati in ele tarate de orez, anghinare, ciuperci shiitake si ardei iute – toate reputate a contribui la scaderea colesterolului.In sfarsit, alegeti alimente ce contin fibre hidro-solubile, care reprezinta o excelenta aparare impotri lorilor crescute ale colesterolului sanguin. Alimente bogate in fibre sunt grapefrutul, merele, fasolea si alte legume, seminte de psyllium, orzul, morcovii, rza si faina de oz.